EXISTĂ O NEAFIŞATĂ ALIANŢĂ ANTICREŞTINĂ DINTRE PARTIDUL ÎN FRUNTE CU MAIA SANDU ŞI GUVERNAREA ACTUALĂ

20.12.2016 (10 месяцев назад)
ЧУБОТАРУ Венедикт (Виорел)

Acum câteva zile (15 dec. 2016) fosta candidată la preşedinţie Maia Sandu a făcut o conferinţă de presă la care a comentat hotărârea Curţii Constituţionale prin care a fost respinsă contestarea de către partidul ei a rezultatelor alegerilor prezidenţiale. În cadrul acestei conferinţe candidata a chemat autorităţile statului să suspende pe un an activitatea Bisericii în Moldova, declarând următoarele: „Curtea Constituţională a mai menţionat că Ministerul Justiţiei nu şi-a onorat obligaţiile sale de a acţiona în instanţa de judecată cultele religioase care s-au implicat în campania electorală pentru suspendarea sau încetarea activităţii acestora. „Activitatea cultelor religioase şi a părţilor lor componente poate fi suspendată pe cale judiciară pe o perioadă de până la un an, dacă se demonstrează că au efectuat agitaţie electorală sau au susţinut financiar sau material concurenţii electorali” – articolul 24 din Legea privind libertatea de conştiinţă, de gândire şi de religie. Regretăm inacţiunile Ministerului Justiţiei” – a declarat Maia Sandu.

Despre poziţia Maiei Sandu faţă de Biserică şi despre influenţa pe care aceasta ar avea asupra creştinismului în Republica Moldova corespondentul INFOTAG a discutat cu expertul în conflictologie Viorel CIUBOTARU.

I: Ce ar însemna pentru creştinii din Moldova înfăptuirea acestei cerinţe a Maiei Sandu?

V.C.:Maia Sandu doreşte ca moldovenilor să li se interzică pe un an de zile sau pentru totdeauna să-şi boteze copiii, să se cunune, să-şi înmormânteze rudele cu preot, să se spovedească, să se împărtăşească. Ea cere ca preoţilor, episcopilor, călugărilor să li se interzică să slujească în lăcaşe, să poarte veşminte preoţeşti, ca bisericile să fie închise şi sigilate. Şi ea regretă că acest lucru încă nu a fost înfăptuit de către actuala guvernare în temeiul legislaţiei anticreştine a acestei guvernări.
Este evident că un creştin nu poate să le dorească aceasta confraţilor săi creştini. Adică, prin acest regret al ei Sandu se poziţionează univoc şi categoric împotriva tuturor creştinilor din Moldova.

I: Care ar fi urmările pentru Biserică, dacă Maia Sandu ar fi câştigat alegerile prezidenţiale în Moldova?

V.C.: Ea ar fi avut mult mai multe pârghii executive şi legislative de a-şi înfăptui dorinţa de închidere a bisericilor şi de interzicere a vieţii religioase a creştinilor ortodocşi.

Altfel spus, prin această cerere a ei exprimată de către ea la conferinţa de presă a partidului ei PAS („Partidul Acţiune şi Solidaritate”) ea, de fapt, a dat dreptate deplină episcopului Marchel şi celorlalţi clerici care au s-au exprimat în public la conferinţa de presă din 4 noiembrie 2016. Atunci ei au calificat-o pe M. Sandu drept neprietenă a Bisericii, drept persoană care prezintă pericol pentru Biserică, pentru societatea creştinească din Moldova. La prima vedere paradoxal, însă prin poziţia pe care ea a exprimat-o recent, pe 15 decembrie, Sandu le-a dat dreptate clericilor ortodocşi care şi-au preîntâmpinat credincioşii să nu o voteze pe ea la preşedinţie.

I: Recent Curtea Constituţionala a dat aviz pozitiv la rezultatele alegerilor prezidenţiale. În timpul şedinţei, Curtea a respins aproape toate acuzaţiile Maiei Sandu, precum că alegerile ar fi fost fraudate. Dar, cu toate acestea, a sprijinit învinuirile pe care dânsa le-a adus Bisericii din Moldova. Cum apreciaţi acest lucru?

V.C.: Curtea Constituţională a adresat şi Parlamentului recomandarea de a schimba legile astfel ca creştinii să poată fi băgaţi la închisoare pentru că îşi expun vreo părere sau atitudine în cadrul campaniei electorale în calitatea lor de creştini – fie episcopi, fie preoţi, fie mireni.

Această perfectă armonie anti-bisericească dintre fost candidată la fotoliul de preşedinte Maia Sandu şi Curtea Constituţională a actualei guvernări dovedeşte existenţa unei neafişate alianţe anticreştine dintre partidul în frunte cu Maia Sandu şi guvernarea actuală anticreştină.

Calificarea de „guvernare anticreştină” nu îmi aparţine mie, ci este poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe exprimată cu text deschis în hotărârea întregului Sinod al Mitropoliei Moldovei în ziua de 20 iunie 2013. În acea hotărâre se spune direct: „ … situaţia ne cere astăzi să alegem între veşnicul Hristos şi vremelnica guvernare cu toată legislaţia sa anticreştină.” Altfel spus, Biserica din Moldova califică legislaţia adoptată de guvernarea AIE în frunte cu partidul lui Filat şi apoi cu cel al lui Plahotniuc (căci sub aspectul atitudinii faţă de Biserică guvernarea nu a renunţat la nici una dintre numeroasele sale legi anticreştine) drept legislaţie anticreştină.

Altfel zis, între partidul PAS şi guvernarea Plahotniuc nu există nici o deosebire de esenţă în ceea ce priveşte promovarea în continuare a unei „legislaţii anticreştine” şi a unei politici de „prigonire a Bisericii lui Hristos”. Aici, între aceste două grupări nu există neînţelegeri, ci o perfectă armonie şi solidaritate.

Aici ar mai fi de subliniat un moment. În timp ce se declară insistent creştină, M. Sandu luptă exclusiv împotriva Bisericii Ortodoxe, nu şi împotriva oricăror alte culte.

I: Şi totuşi, în timpul campaniei prezidenţiale, candidatul Valeriu Ghileţchi, care este cunoscutul pastor baptist, a refuzat să se retragă din cursa electorală în favoarea Maiei Sandu. De ce?

V.C.: Practic din aceleaşi motive pentru care clericii ortodocşi şi-au chemat credincioşii să nu o voteze. El şi-a explicat refuzul astfel: „Atunci când am întrebat-o dacă este gata să lupte pentru familie şi să renunţe la progresism, doamna Maia Sandu a refuzat să ofere un răspuns”. Ghileţchi a subliniat că Maia Sandu nu a dorit să spună dacă va apăra familia tradiţională şi „a respins sprijinul unui segment important de electorat conservator, iar atunci când a primit susţinere din partea unei organizaţii care apără drepturile persoanelor care în mod constant atacă familia, atât ea cât şi partidul dânsei au preferat să tacă.”
Este grăitor faptul menţionat de Ghileţchi: M. Sandu nu a protestat când comunitatea activiştilor homosexuali şi-a chemat membrii să o voteze pe ea, dar s-a supărat foc pe ortodocşi când comunitatea ortodoxă şi-a chemat membrii să nu o voteze pe ea, ci, eventual, să voteze pentru celălalt candidat.

Aici trebuie să subliniem o prevedere discriminatorie votată de actuala guvernare în Legea privind libertatea de conştiinţă, de gândire şi de religie. Articolul 24, alineatul 2 prevede: „Drept temei pentru suspendarea activităţii cultelor religioase şi a părţilor lor componente poate servi: f) efectuarea agitaţiei electorale şi/sau susţinerea financiară sau materială a concurenţilor electorali.”

În Republica Moldova, conform datelor oficiale ale ultimului recensământ cu date publice (2004), 93,4% s-au declarat ortodocşi, circa 1,7 procente atei (care, prin definiţie, sunt refractari faţă de opiniile oricărui cult). Orice alt cult în afară de cel ortodox nu cuprinde nici 1% din populaţie, deci şi din electorat. Altfel spus, agitaţia electorală a oricărui cult nu poate influenţa rezultatele alegerilor. Iar poziţia cultului ortodox ar putea influenţa votul ortodocşilor. Astfel, interzicerea agitaţiei electorale se referă în fapt exclusiv la ortodocşi. Dar ce este reprezintă agitaţia electorală? Conform Codului electoral al RM, articolul 1, agitaţie electorală înseamnă orice „acţiuni de pregătire şi difuzare a informaţiei, care au scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii sau pentru alţi concurenţi electorali.”

I: Dar este oare agitaţie electorală difuzarea informaţiei cu scopul de a nu-l vota pe un candidat când în cursă se află numai doi candidaţi?

V.C.: Pentru o parte dintre alegători chemarea de a nu vota un anume candidat înseamnă a-l vota categoric pe celălalt, iar pentru alţi alegători înseamnă de a nu participa în general la alegerea vreunui candidat dintre aceşti doi. Iar participarea la vot sau neparticiparea la vot oricum influenţează rezultatele alegerilor. Adică, orice opinie exprimată despre orice candidat la alegeri influenţează rezultatele alegerilor.

Mai este un moment important: activiştii homosexuali au dreptul de a face agitaţie electorală în favoarea Maiei Sandu sau a oricui altcuiva. La fel şi orice altă grupare de alegători. Ortodocşii, potrivit legislaţiei moldoveneşti, nu au voie să se pronunţe în favoarea nimănui, nu au voie, în calitatea lor de ortodocşi, în general să scoată o vorbă în privinţa oricărui candidat. Este aceasta discriminare sau nu? Să recunoaştem că legea respectivă şi prevederea ei cu pricina (care a fost formulată de către V. Filat şi promovată de către V. Mişin) le interzice ortodocşilor şi numai lor dintre toţi cetăţenii Moldovei de a-şi exprima public în cadrul campaniilor electorale preferinţele electorale, opiniile lor privind vreun candidat la alegeri.

O asemenea monstruozitate a fost semnalată în repetate rânduri deputaţilor Parlamentului şi Ministerului Justiţiei, dar aceste organe de stat au ţinut să legifereze această interdicţie anume împotriva ortodocşilor. Tocmai în acest context vine şi iniţiativa din 13 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale adresată Parlamentului de a institui pedepse penale (adică arestarea şi lipsirea de libertate personală prin închidere în închisoare) pentru toţi clericii sau mirenii (enoriaşii) care ar îndrăzni să facă agitaţie electorală, adică să difuzeze informaţii cu scopul de a-i determina pe creştini să voteze într-un fel sau altul. Reamintesc că, de fapt, este vorba de clerici ortodocşi.

Astfel, Curtea Constituţională vine cu iniţiativa de a-i băga la închisoare pe preoţii, episcopii, călugării şi mirenii ortodocşi care, în calitatea lor de ortodocşi, ar chema pe confraţii lor de credinţă să voteze un candidat sau altul, fie că e vorba de alegeri prezidenţiale, parlamentare sau locale. Unde vreţi o legislaţie mai anticreştină decât cea pe care o promovează Curtea Constituţională şi guvernarea actuală? Istoria se repetă: aceste iniţiative ale acestei instituţii compromise moral seamănă foarte mult cu iniţiativele bolşevicilor din 1918-1924 şi cu cele ale lui Alexandru Ioan Cuza dintre anii 1860-1866.

I.: Şi totuşi, de situaţia creată se face vinovată în primul rând conducerea Mitropoliei Moldovei. De ce?

V.C.: Faptul e că sinodul acestui cult demult nu se mai conduce de învăţătura Bisericii Ortodoxe, în special, de acele prevederi care ţin de atitudinea Bisericii faţă de prigonitorii ei, faţă de apostaţii ei. Legea cultelor, adoptată în 2007 în redacţia lui V. Cubreacov şi cu amendamentele lui V. Filat şi modificată în 2011 (privind cultele şi procesul electoral) din iniţiativa lui V. Filat şi V. Mişin şi apoi redenumită în Legea privind libertatea de conştiinţă, de gândire şi de religie a fost şi este îndreptată exclusiv împotriva Bisericii Ortodoxe, la fel ca şi Legea privind asigurarea egalităţii („legea anti-discriminare”).

În mod canonic, ortodox, Sinodul Mitropoliei Moldovei, dacă s-ar fi condus cât de cât de învăţătura Bisericii (de Sfânta Predanie), ar fi trebuit îndată să dea anatemei pe toţi cei care au întocmit, promovat, votat şi aplicat aceste legi. Iar cei daţi anatemei nu pot fi nicidecum socotiţi creştini, ci numai duşmani ai Bisericii şi ai lui Hristos-Dumnezeu. Adică aceşti anatematisiţi nu pot fi acceptaţi nici ca fini, nici ca nănaşi, nici să intre în biserică, nici să fie cununaţi, nici să fie înmormântaţi, nici pomeniţi la rugăciune, nici la masă nu poţi sta cu ei, nici să le spui „bună ziua” – nimic. Până la pocăinţa lor prin fapte contrarii celor comise, adică până la abrogarea celor votate de către ei. [Indiferent de acţiunile Sinodului, aceste persoane, potrivit Canoanelor, sunt în faţa lui Dumnezeu cu adevărat anatematizate.] Refuzând, inclusiv prin ne-anatematizare, să se comporte ca arhierei ai lui Hristos, ca creştini, conducerea Mitropoliei nu a făcut decât să încurajeze forţele anticreştine să-şi continue lucrarea de eliminare treptată, dar sigură, a Ortodoxiei, a Bisericii din spaţiul public şi, apoi (căci încolo se îndreaptă lucrarea lor), şi din cel privat.

Din cele expuse se impune o paralelă istorică. Exact aşa au făcut membrii Sinodului Bisericii Ruse în perioada 1906-1917, când nu i-au dat anatemei pe cei care se ridicau împotriva Bisericii şi a stăpânirii creştine. Potrivit cercetătorilor avizaţi, anatema dată în 1905 de Sinod asupra celor care se alăturau bandiţilor, teroriştilor sprijiniţi din Occident în tulburările din unele oraşe ale Rusiei de atunci a contribuit hotărâtor la izolarea teroriştilor de societate şi la suprimarea activităţii lor de atunci. Şi a venit anul 1918, când majoritatea episcopilor şi clericilor a început să fie împuşcată şi exterminată în cele mai cumplite chinuri de către cei pe care nu a dorit să-i dea anatemei. Şi anatema împotriva bolşevicilor care a fost dată într-un final în ianuarie 1918 era deja prea târzie ca să mai aibă vreun efect educativ pentru societate (ci numai un efect în veşnicie).

Trăim în vremuri tulburi la scară globală. Nu ştim ce aduce ceasul. Cine s-ar fi putut aştepta ca o persoană absolut necunoscută acum patru ani şi fără vreo biografie politică sau profesională cât de cât serioasă să candideze în turul doi la alegeri pentru funcţia de preşedinte, cea mai înaltă funcţie în stat? De aceea, dacă Mitropolia Moldovei nu va reveni la învăţătura Bisericii, la Ortodoxie, inclusiv dând anatemei pe toţi neprietenii Bisericii, nu putem exclude ca peste un timp foarte scurt (ferească Domnul!) asemenea persoane nu numai să vină la cârma Ţării, dar şi să aibă întreaga putere coercitivă, de forţă să-şi îndeplinească dorinţele bolnăvicioase şi răzbunătoare faţă de ortodocşi, faţă de Biserică.

Şi atunci actuala cerere a Maiei Sandu de a închide bisericile, de a interzice pe cel puţin un an în Moldova botezurile, cununiile, înmormântările, spovedaniile, împărtăşirea, slujbele ne va părea o nimica toată în comparaţie cu cele ce ni se pregăteşte.

Источник: Infotag

ГЛАВНАЯ   СОБЫТИЯ   МНЕНИЯ   АНАЛИТИКА   ИНТЕРВЬЮ   АВТОРЫ   ВИДЕО  
Рейтинг@Mail.ru
Все права защищены © 2016
izborsk.md